Cercetătoarea Anamaria Roman coordonează studiul perilor sălbatici din România, o resursă genetică valoroasă pentru agricultura viitorului

Perii sălbatici care au supraviețuit timp de generații în vechile pășuni împădurite ale României ar putea avea un rol important în dezvoltarea soiurilor de păr capabile să reziste mai bine la secetă, boli și schimbările climatice. Aceste populații sunt studiate în cadrul proiectului european FRUITDIV, cercetările din România fiind coordonate de Anamaria Roman, investigator principal din partea Institutului de Cercetări Biologice Cluj-Napoca.

Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca (IBRC) este partener în proiectul FRUITDIV și co-coordonează pachetul de lucru dedicat inventarierii și caracterizării fenotipice in situ a rudelor sălbatice ale speciilor cultivate.

Echipa din România, coordonată de Anamaria Roman, îi include pe cercetătorii Tudor-Mihai Ursu, Dana Șuteu, Thomas Kuhn și Robert Zoltan Balasz, alături de studenții Andreea-Irene Türk, Joseph Temitope Olugbemi și Alexia-Gabriela Barbu.

732 de arbori studiați în România

Amploarea cercetării este considerabilă. Echipa Institutului de Cercetări Biologice Cluj-Napoca a investigat în România 39 de populații de pomi fructiferi sălbatici și 732 de arbori.

În ediția din iulie 2026 a seriei „Wild Fruit Population of the Month”, proiectul FRUITDIV a ales să prezinte o resursă genetică aparte a României: populațiile de peri sălbatici care cresc în vechile pășuni împădurite ale țării.

În centrul cercetării se află două specii: Pyrus pyraster, părul sălbatic european, și Pyrus elaeagrifolia, o specie adaptată mai bine condițiilor de secetă.

Aceste specii reprezintă adevărate rezervoare genetice pentru părul cultivat. Ele pot ascunde caracteristici extrem de importante pentru agricultura viitorului, precum toleranța la secetă și rezistența la boli – însușiri care devin tot mai valoroase în contextul schimbărilor climatice.

195 de peri sălbatici selectați pentru cercetări complexe

Cercetătorii IBRC au studiat nouă populații distincte de Pyrus pyraster și o populație de Pyrus elaeagrifolia din diferite pășuni împădurite ale României.

În total, au fost selectați cu atenție 195 de arbori-mamă, de la care au rezultat 530 de probe individuale.

Au fost colectate frunze și pețioluri pentru analize genetice și morfometrice, fructe și semințe, flori și polen, carote de lemn, dar și probe destinate studierii microbiomului frunzelor, rădăcinilor și solului.

Populațiile de Pyrus pyraster investigate se află la Pădurea Hoia, Daia, Cornești, Câmpul Cetății, Mânjști, Tudora, Timiș, Livezile și Crucea, iar populația de Pyrus elaeagrifolia studiată se află la Topolog.

Pădurea Hoia, unul dintre locurile speciale ale cercetării

O atenție deosebită este acordată populației de peri sălbatici din Pădurea Hoia, aflată într-o zonă de pajiști semiuscate de la marginea municipiului Cluj-Napoca.

Regiunea este cunoscută pentru biodiversitatea vegetală excepțională. În zone apropiate au fost înregistrate valori extraordinare ale diversității plantelor, inclusiv un record de 98 de specii diferite de plante pe numai 10 metri pătrați.

Tocmai acest context ecologic face ca populația de peri sălbatici din Hoia să fie una dintre cele mai interesante din România.

Dar este și una dintre cele mai vulnerabile.

Extinderea urbană a municipiului Cluj-Napoca pune o presiune tot mai mare asupra vechilor pajiști, existând riscul fragmentării și pierderii acestor habitate.

Peri seculari distruși intenționat prin incendiere

Una dintre cele mai grave amenințări semnalate de cercetători este însă focul.

Pe lângă incendiile naturale provocate de fulgere, arborii bătrâni sunt afectați de incendieri ilegale și intenționate, inclusiv focuri aprinse primăvara pentru curățarea pajiștilor.

Există și situații în care oamenii aprind focul chiar în interiorul scorburilor arborilor seculari, fie pentru grătare, fie pentru distrugerea cuiburilor de viespe europeană.

Consecințele pot fi ireversibile.

Unul dintre cele mai dramatice exemple documentate în proiect este cel al unui păr sălbatic impresionant din zona Daia, cu o circumferință a trunchiului de 650 de centimetri.

Arborele, descris drept un adevărat monument viu al patrimoniului silvopastoral românesc, a fost distrus după ce cineva a aprins intenționat focul în interiorul trunchiului său gol.

Pierderea unui asemenea exemplar nu înseamnă doar dispariția unui copac bătrân. Odată cu el poate dispărea definitiv o linie genetică unică, rezultatul a sute de ani de evoluție și adaptare.

Genele perilor sălbatici ar putea ajuta agricultura viitorului

Probele colectate în România sunt analizate în cadrul mai multor componente ale proiectului FRUITDIV și ajung la institute și universități partenere din Europa.

Analizele genetice și secvențierea genomului urmăresc identificarea genelor asociate unor caracteristici valoroase, printre care rezistența la secetă.

Semințele sunt colectate pentru realizarea unor colecții ex situ și a unor adevărate „biblioteci genetice vii”, astfel încât aceste linii genetice să poată fi păstrate pentru generațiile viitoare.

Florile și polenul sunt, de asemenea, cercetate pentru a înțelege barierele reproductive dintre perii sălbatici și cei cultivați și pentru a evalua posibilitatea utilizării acestor resurse genetice în dezvoltarea unor soiuri mai rezistente la schimbările climatice.

O problemă legislativă încă nerezolvată în România

Cercetătorii atrag atenția și asupra unei vulnerabilități legislative.

România dispune de un cadru legal pentru protejarea arborilor remarcabili, prin Legea nr. 97/2023 și normele adoptate la 22 mai 2026, însă criteriile actuale se bazează în principal pe dimensiunile arborilor.

Importanța lor ca resurse genetice nu este încă suficient luată în calcul.

În păduri există unități de conservare genetică ce pot oferi protecție arborilor valoroși genetic. În schimb, pentru exemplarele aflate în pășuni împădurite și pajiști deschise nu există în prezent un mecanism echivalent.

Astfel, un arbore care poate conține gene extrem de importante pentru agricultura viitorului poate rămâne vulnerabil tocmai pentru că se află în afara unei păduri.

Una dintre direcțiile proiectului FRUITDIV este tocmai contribuția la eliminarea acestei lacune și la o mai bună armonizare a politicilor europene și naționale privind protejarea resurselor genetice.

România păstrează o adevărată „bibliotecă genetică” în natură

Vechile pășuni împădurite ale României sunt printre cele mai extinse astfel de peisaje tradiționale care au supraviețuit în Europa.

Printre stejarii seculari și arborii izolați se găsesc populații de peri sălbatici care au supraviețuit secetei, bolilor și schimbărilor de mediu timp de generații.

Prin cercetările coordonate în România de Anamaria Roman și echipa Institutului de Cercetări Biologice Cluj-Napoca, aceste resurse naturale sunt inventariate, analizate genetic și conservate.

Miza depășește protejarea unor arbori spectaculoși: genele păstrate astăzi de un păr sălbatic dintr-o pășune românească ar putea contribui, în viitor, la obținerea unor soiuri cultivate capabile să facă față unei clime tot mai dificile.

Sursa informațiilor: proiectul FRUITDIV – „Wild Fruit Populations of the Month – July 2026: The Wild Pears of Romania’s Wooded Pastures (Pyrus pyraster and Pyrus elaeagrifolia)”.